Paștele este o sărbătoare foarte importantă pentru greci, iar obiceiurile aferente sunt cu siguranță printre cele mai bine păstrate tradiții, chiar și în tumultul modernității contemporane. Desigur, la fel ca și în România există variații de la regiune la regiune, însă esența lor rămâne sfântă peste tot, așa că și pregătirile lor sunt complexe și necesită grijă, timp, suflet și atenție.
De pildă, Joia Mare este ziua în care se înroșesc ouăle și se pregătește tsoureki – pâinea grecească tradițională, special dedicată sărbătorii pascale (împletită, bine crescută și adesea „împodobită” cu un ou roșu sau cu mai multe și îmbogățită cu un condiment special, Mahlab sau Mahlepi).
Vinerea Mare este o zi simbolică de doliu, zi în care credincioșii foarte devotați nici măcar nu gătesc, iar clopotele bisericilor bat încet întreaga zi.
În schimb, Sâmbăta Mare este dedicată pregătirilor culinare serioase, începând cu supa grecească tradițională de Paște – Mayiritsa – preparatul de miel cu care se începe masa, imediat după întoarcerea de la slujba de Înviere.
La fel ca și pentru noi, slujba de Înviere este centrată pe motivul luminii, iar fiecare participant ține în mână o lumânare. Diferența este că lumânările folosite de greci la această procesiune, labatha, sunt făcute special pentru această ocazie și, indiferent cât de mari ar fi sau cât de bogat ornamentate, acestea sunt albe.
Duminica Paștelui începe devreme, foarte devreme, cu pregătirea grătarelor și a tuturor celor necesare pentru ospăț, inclusiv pentru mult-așteptatul miel (sau ied) la proțap. Masa este întotdeauna îmbelșugată, udată din plin cu ouzo, vinuri grecești și alte băuturi. În asemenea condiții devine clar că petrecerea se încinge rapid, iar voia bună durează până târziu în noapte. Lunea, a doua zi de Paște, devine firesc o zi de odihnă…
Vă dorim și vouă sărbători îmbelșugate, petrecute alături de cei dragi, cu zâmbet, fericire și tot ce e mai bun!
Hristos a înviat! Christos Anesti!