Când vă gândiți la cafele savuroase s-ar putea să vă gândiți la Italia. Și e normal să fie așa, pentru că inclusiv numele – cappuccino, espresso, latte macchiato – ne duc cu gândul la peninsulă. Însă frappé-ul nu este creația italienilor; de fapt, acestei specialități din cafea i se mai spune și frappé grecesc. E drept, numele poate fi înșelător (deși are origine franțuzească – „amestecat” – nu chiar italienească) și înțelegem că nu v-ar duce cu gândul la frumoasa Grecie…
Dar povestea frappé-ului a început în 1957, în Salonic. Se întâmpla în cadrul unui târg internațional și îi datorăm delicioasa băutură unui agent de vânzări angajat la Yannis Dritsas (compania care îi reprezenta la acel moment pe cei de la Nestlé) care, forțat de circumstanțe, a trebuit să găsească o soluție creativă pentru cafeaua proprie. Practic, Dimitris Vakondios se afla acolo pentru a prezenta o nouă băutură-instant pentru copii, cu aromă de ciocolată și care se prepara într-un shaker. Iar într-una dintre pauzele sale, vrând să își bea cafeaua lui obișnuită și nereușind să găsească apa fierbinte cu care o făcea de obicei, a apelat la apă rece și la shaker. Restul e istorie…
Astăzi, frappé-ul tinde să fie mai mult decât un simplu amestec de apă rece și cafea-instant. De regulă se face cu gheață zdrobită și adesea i se adaugă puțină înghețată sau lapte și, firește, se îndulcește după gust. Apropo, în funcție de cât de dulce se preferă frappé-ul, în Grecia există trei variante de frappé: cea dulce, cu 2 lingurițe de cafea și 4 de zahăr (glykós), cea medie, cu 2 lingurițe de cafea și tot atâtea de zahăr (métrios), respectiv cea simplă, fără niciun pic de zahăr (skétos). Noi vă încurajăm să fiți oricât de creativi vreți și să adăugați în amestec note originale. De exemplu, l-ați putea îndulci cu miere sau poate chiar cu puțin șerbet de vanilie, pentru o aromă cu totul aparte, ori i-ați putea desăvârși spuma de deasupra cu puțină ciocolată rasă.